Porumbelul este un simbol al păcii şi al dragostei părinteşti pe care a demonstrat-o Ştefan Bezuşco din Oprişeni, continuând pasiunea tatălui său.

—    Tata avea vreo 500 de porumbei, spune Ştefan. Din copilărie m-am obişnuit cu ei şi nu pot trăi fără ei. Când aveam şase ani m-am urcat pe o scară, la înălţimea de zece metri pentru a prinde un porumbel străin. Am căzut de pe ea, dar totuşi pasărea n-am scăpat-o din mâini. Atunci tata a spus că voi deveni crescător de porumbei.
În anul 1999 domnul Bezuşco a adus din România 15 pui de porumbei, pe care i-a antrenat şi a selecţionat rasa lui preferată. În prezent are 300 de porumbei, dintre care 180 în perechi. 
Porumbeii voiajori  stau într-o volieră, separat: porumbiţe, porumbei şi pui.
Această satisfacţie este destul de costisitoare dacă te apuci serios de ea. Pe lângă achiziţionarea porumbeilor, mai trebuie cumpărate seminţe, hrană specială, suplimente alimentare. Întrucât în prezent s-au extins diferite boli, păsărilor trebuie să li se fie administrate medicamente şi vaccinuri. Pasiunea îţi ia şi mult timp. După cum spune Ştefan Bezuşco pentru administrarea hranei pentru o singură dată pierde vreo oră şi jumătate. De obicei trebuie să ai 3-4 feluri de hrană, iar în timpul competiţiilor — şi câte 20.
Porumbeii găsesc fără greş drumul spre casă de la sute, chiar şi de la mii de kilometri.
—    În timpul Olimpiadei deschise din Grecia păsările mele s-au întors la Oprişeni după trei zile. Iar cupele şi diplomele frumoşilor porumbei ai lui Ştefan sunt nenumărate. Porumbeii sunt campioni ai Ucrainei, câştigători ai competiţiilor din Ungaria. Pentru primul loc la categoria „AS” la competiţia din Moldova au câştigat 950 de euro.
În ce constă secretul victoriilor? Probabil că în aceea, consideră Ştefan Bezuşco, că la competiţii participă porumbeii masculi, iar acasă ei sunt aşteptaţi de prietenele lor credincioase...
Ne apropiem de crescătoria de porumbei. Ştefan Bezuşco deschide voliera şi păsările îşi iau zborul. În văzduh răsună glasul lor. Gândurile noastre zboară în urma lor: „Porumbei, aduceţi-ne un crâmpei de cer!” Ei se transformă în nişte puncte în înaltul cerului. Iar unul coboară şi se aşează în palma drăgăstoasă a stăpânului.