Iar prilejuri de sărbătoare au fost trei: praznicul Acoperământului Maicii Domnului (zi de hram pentru creştinii ortodocşi şi grecocatolici), Ziua căzăcimii ucrainene şi împlinirea a 71 de ani de la înfiinţarea Armatei Insurecţionale Ucrainene. Şi cu aceste prilejuri i-a fost adus, în felul său, un dar geniului literaturii ucrainene Taras Şevcenko: anume la Hliboca a început etapa a doua a acţiunii cultural-artistice „Cununa bucovineană pentru Cobzar”, care se va încheia la anul, când va fi marcat bicentenarul naşterii poetului.

Serviciul divin a fost oficiat de un sobor de preoţi în frunte cu Mitropolitul Cernăuţilor şi al Bucovinei Onufrie şi Mitropolitul Vladimir, arhimandritul  Lavrei de la Poceaev (care, de altfel, este originar din Molodia). În predicile lor înaltele feţe bisericeşti au vorbit despre însemnătatea praznicului Acoperământului Maicii Domnului şi i-au felicitat pe toţi cu prilejul lui.
Un cuvânt de salut a rostit şi şeful Administraţiei regionale de stat Mihail Papiev. El s-a referit la problemele noastre pământeşti, care sunt şi ele de la Dumnezeu. Şi totuşi, a menţionat guvernatorul, anul acesta pământul Bucovinei a dat, cu ajutorul Domnului, un rod bogat ca niciodată.
La slujbă au asistat deputatul poporului din Ucraina Ion Pop ... Detalii... »

— Doamnă Bojescu, care a fost componenţa delegaţiei şi pe cine aţi reprezentat la alegeri?
— Numărul a fost destul de mare. Noi am reprezentat Organizaţia internaţională „Pentru alegeri cinstite”, din care au făcut parte câte 1-2 observatori din diferite ţări ale UE, CSI, SUA şi Israel. Eu am lucrat în echipă cu profesorul politolog Ioan Horga din România.
— Cum se face că structuri europene v-au găsit la mica şi provinciala Hliboca?
— Uniunea Societăţilor Româneşti „Pentru integrarea europeană” este parteneră a multor structuri europene care au ca scop observarea aleger ... Detalii... »

În afară de munca sa de bază și a celei din gospodărie, Ion Posteucă a fost un adevărat cronicar al satului său natal. Practic toată viața a strâns documente și materiale despre Stănești. În ultimii ani ai vieții sale a publicat nouă cărți despre istoria satului. Peste douăzeci de ani a fost președinte al filialei Stănești a Societății pentru cultură românească ”Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, a fost conducătorul Organizației primare a societății ”Golgota” și nu un singur an ... Detalii... »