Astfel, duminica trecută, Societatea pentru cultură românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi în colaborare cu Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina”  şi cu susţinerea Institutului Cultural Român au organizat cea de-a XXIV-a ediţie a Sărbătorii Naţionale „Limba noastră cea română”. Mai întâi la sediul Palatului Naţional al Românilor din centrul oraşului a avut loc întâlnirea cu scriitori şi oameni de cultură din Ucraina, România şi Republica Moldova, fiind prezentată şi o expoziţie de carte, apărută în perioada septembrie 2012 – septembrie 2013. Asociaţia „Universul prieteniei” din Iaşi s-a numărat printre oaspeţii speciali ai manifestării. Înainte de începerea celei de-a XXIV-a ediţie a Sărbătorii „Limba noastră cea română”, participanţii la ea au depus flori la monumentul poetului naţional al tuturor românilor, Mihai Eminescu, din bătrâna şi frumoasa urbe cernăuţeană.
Ca niciodată, Sala Teatrului Naţional Academic „Olga Kobîleanska” a fost arhiplină, sute de români şi nu numai din toată regiunea au venit să admire frumuseţea limbii române, cântecele şi versurile noastre româneşti, să se întâlnească cu purtătorii tezaurului folcloric, reprezentanţii intelectualităţii româneşti din Ucraina.
Din partea Administraţiei regionale de stat Cernăuţi domnul Vitali Timirivski a transmis un mesaj românilor prezenţi la tradiţionala sărbătoare „Limba noastră cea română”, în care se menţionează că statul ucrainean, în perioada anilor de independenţă, a acordat şi acordă o mare atenţie păstrării şi dezvoltării limbii române în ţara noastră, limbă vorbită de aproape 20 la sută din populaţia regiunii Cernăuţi.
La sărbătoarea Limbii Române a fost prezentă şi doamna Eleonora Moldovan, Consul general al României la Cernăuţi, care a ţinut să menţioneze:
- Astăzi celebrăm Ziua limbii române aici, la Cernăuţi. Este pentru prima dată când Ziua Limbii Române are un statut oficial de sărbătoare legală. Anul trecut Parlamentul României a adoptat o lege în baza căreia Ziua Limbii Române este sărbătorită în data de 31 august. Însă, potrivit tradiţiei locale, Ziua şi Sărbătoarea Limbii Române foarte frumos întitulată aici în Bucovina, „Limba noastră cea română” se sărbătoreşte de 24 de ani, din iniţiativa Societăţii pentru cultură românească „Mihai Eminescu”. Astăzi ne-am reunit cu toţii sub genericul Limbii Române. Este un eveniment deosebit pentru toţi românii din Cernăuţi, din Ucraina. Limba română este limbă oficială a UE alături de celelalte 27 de limbi care în acest moment sunt limbi oficiale ale UE. Iată că limba română are şi un statut european. Prin urmare, ni se cuvine s-o cultivăm, s-o promovăm pentru că aşa cum a zis şi Nichita Stănescu: „Limba română este patria ta, este spaţiul în care noi ne simţim bine, fără nici un fel de criteriu, fără nici un fel de  impedimente, este spaţiul nostru comun, spaţiul nostru de valori pe care îl cinstim, îl onorăm şi-l venerăm”.
Vladimir Cubasnean actor la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău şi membru al ansamblului „Moştenitorii” din capitala Republicii Moldova, prezent la sărbătoarea limbii române, ne-a destăinuit ce sentimente a trăit la Cernăuţi?
- Am nişte emoţii extraordinar de mari. Mă bucur nespus de mult că românii din Bucovina sărbătoresc această zi. Am fost şi la Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Bănceni, am rămas cu o impresie nemaipomenit de frumoasă, când am auzit acolo că şi slujbele se fac în limba română. Când treceam prin satele româneşti din ţinutul Herţa şi când auzeam că toţi vorbesc în limba română şi vorbesc destul de frumos, mi-am dat seama cât de mult preţuiesc ei limba română, cât de mult îl preţuiesc pe geniul poeziei româneşti, Mihai Eminescu.
Oaspete de onoare al sărbătorii „Limba noastră cea română” de la Cernăuţi a fost marele şi îndrăgitul interpret Tudor Gheorghe, care a readus, prin cântecele sale, o rază de lumină şi bucurie în sufletele a sute de bucovineni, adunaţi în sala Teatrului Academic Naţional „Olga Kobîleanska” din Cernăuţi. Fiind întrebat cu ce gânduri a revenit la Cernăuţi şi cu ce impresii se întoarce în România, maestrul Tudor Gheorghe a ţinut să spună următoarele:
- Gândurile mele mi le-am exprimat în timpul spectacolului. Spectacolul a fost aşa cum procedez eu de obicei, nu este un spectacol de divertisment, eu nu sunt de multă vreme, nici n-am fost niciodată inclus în sfera asta a showbuisness-ului, a spectacolelor de amuzament. Mai degrabă sunt în zona culturii şi educaţiei. Spectacolul din această zi, spectacol dedicat Limbii Române, a fost axat exact pe această temă. O istorie scurtă, deşteaptă până la Alecsandri.
- Cum vi s-a părut publicul din Cernăuţi după 20 de ani de când n-aţi mai fost în nordul Bucovinei?
- Publicul e acelaşi, să ştii! Macedonschi spunea că publicul rămâne să fie „tot ce-a fost, făptură neînţeleasă, nici om de duh, nici prost, privind cu nepăsare la tot ce se petrece, mai rece e ca mine”. Publicul e acelaşi. Artistul e acela care îl trezeşte şi îl adoarme pe public... Promit că voi reveni la Cernăuţi pentru că am multe de spus. Doresc să ajung aici cu acel spectacol „La margini de imperii” pentru că este muzica populară a unei Bucovine, o muzică şi o poezie fabuloasă necunoscută, din păcate. Şi eu trebuie să le aduc aceste cântece, să le asculte cei care au dreptul să le asculte, a declarat în acest scurt interviu maestrul Tudor Gheorghe.
Actuala ediţie a sărbătorii „Limba noastră cea română” a fost organizată la cel mai înalt nivel, graţie unor oameni deosebiţi, care depun suflet în tot ceea ce fac. E vorba de Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru cultură românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi şi Nicolae Şapcă, vicepreşedintele acestei Societăţi.
Uniţi prin dragostea faţă de limba română am reuşit să demonstrăm că numai împreună vom putea să păstrăm aceste comori ale poporului român – cultura, credinţa, limba, tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti, ca nişte valori sfinte. Trăiască în veci limba română, alături de aceşti purtători ai graiului matern din nordul Bucovinei.