Continuăm să le facem cunoscută cititorilor heraldica localităţilor raionului. În cele ce urmează prezentăm stema şi drapelul satelor Tărăşeni şi Stăneşti, executate după schiţele lui Dumitru Nicolaevici din Tureatca, membru al Societăţii Heraldice Ucrainene. El colaborează strâns cu renumitul heraldist Igor Ianuşkevici din Nikolaev.
Reamintim că primarii care vor să execute pentru satele sau instituţiile lor atribute heraldice pot să i se adreseze domnului Dumitru Nicolaevici la numărul de telefon 097-7432187.



Pe un câmp albastru este înfăţişat cu cruce în formă de furcă întoarsă în sus. În partea de jos a câmpului este o floare de in aurie. În partea dreaptă de sus este litera „T” aurie învăluită cu un ornament vegetal argintiu. În partea stângă este un război de ţesut auriu cu un fus argintiu, de pe care se desfăşoară un fir argintiu.

Satul Tărăşeni este situat în partea de răsărit a raionului. Este atestat documentar prima oară într-un uric din anul 1418.
Crucea de argint în formă de furcă aminteşte de şoseaua automobilistică strategică de categorie internaţională care face legătura dintre ţările europene şi şoseaua de categorie regională, care se unesc la Tărăşeni. Părţile componente ale crucii redau drumurile vieţii care se aştern de acasă în lumea largă şi simbolizează perenitatea şi integritatea existenţei umane, precum şi ospitalitatea localnicilor.
Floarea de in simbolizează îndeletnicirea tradiţională de creştere a inului şi fosta fabrică de in, renumită la vremea sa în ţară. Inul a devenit un simbol al luminii, purităţii şi fidelităţii. În vechime articolele din pânză de in se preţuiau mai mult ca aurul. Inul este şi un simbol al frumuseţii fetelor, care purtau cusute în straie fire de in ca talisman.
Litera „T” este, evident, prima din denumirea satului. Ornamentul vegetal din jurul ei simbolizează frumuseţea caselor localnicilor. Războiul de ţesut şi fusul subliniază meşteşugul ţesutului. Pânzele ţesute aici erau vestite în afara hotarelor raionului şi regiunii. El este practicat şi în prezent.
   Culoarea albastră a stemei simbolizează renaşterea, sinceritatea şi fidelitatea, cea aurie — măreţia, bogăţia şi statornicia, cea argintie — nobleţea, puritatea şi sinceritatea.
Scutul heraldic este înrămat în stil naţional ucrainean şi încoronat cu cinci spice de grâu  aurii (primul, al treilea şi al cincilea sunt mai mari) şi un fir cu care sunt legate, dovadă a dezvoltării agriculturii.
De sub partea de jos a cartuşului se văd rămurele aurii de călină cu bobiţe aurii — simbol al sănătăţii, fidelităţii, vitalităţii, ospitalităţii localnicilor.
Partea de jos este traversată de o bandă verde ondulată cu inscripţia „TĂRĂŞENI”. Pe banda albastră sunt inscripţionate cifrele 1418.


Pe un câmp albastru este înfăţişat cu cruce în formă de furcă întoarsă în sus. În partea de jos a câmpului este o floare de in aurie. În partea dreaptă de sus este litera „T” aurie învăluită cu un ornament vegetal argintiu. În partea stângă este un război de ţesut auriu cu un fus argintiu, de pe care se desfăşoară un fir argintiu.

Simbolica şi culorile drapelului le repetă pe cele ale stemei satului. Culoarea albastră renaşterea şi fidelitatea, cea galbenă — măreţia, bogăţia şi statornicia, cea argintie — nobleţea, puritatea şi sinceritatea.
Bifurcarea crucii se află în centrul convenţional al drapelului.






Scutul este întretăiat. În câmpul de sus, albastru, este o privighetoare aurie ce cântă aşezată pe un fluier auriu. De ambele părţi este o cunună  cu flori de măr argintii şi frunze aurii. În câmpul de jos, roşu, sunt trei cărămizi aurii învăluite de o flacără aurie.

Satul Stăneşti este situat în parea de răsărit a raionului pe o şosea de categoria regională. A fost înfiinţat pe vremea lui Ştefan cel Mare. O legendă spune referitor la provenienţa denumirii satului că în timpul unei bătălii cu oastea poloneză a regelui Ioan Albert s-a remarcat conducătorul militar Stănescu. După victorie domnitorul i-a dăruit moşia pe care se află în prezent satul Stăneşti.
Satul este vestit prin muzicanţii săi, culegătorii de folclor, actorii amatori. Formaţia de fluieraşi înfiinţată de A. Posteucă a cucerit locul al treilea la un festival din Kiev. Trompetiştii dirijaţi de D. Nicolaiciuc au fost premianţi ai festivalului regional „La izvoarele de aur”. În anul 1987 Parascovia Pilat a cucerit un loc de frunte pentru cântatul la drâmbă. În sat este vie amintirea muzicanţilor Isac şi Corneliu Poseucă, Casian Plantus, Ţurcan, Dragoş Posteucă. Pe scurt, privighetoarea de pe fluier simbolizează talentul muzical al stăneştenilor.
Floarea de măr argintie cu frunze aurii simbolizează  livezile roditoare. Din vechime oamenii locului cresc meri de diferite soiuri. Primăvara casele lor sunt inundate de albul florilor acestui pom, care simbolizează bucuria vieţii, renaşterea şi speranţa de a avea rod bun.
Cele trei cărămizi aurii arată existenţa unei întreprinderi de fabricare a cărămizii ceramice, construită pe la finele anilor 60 ai secolului XX, unica de acest fel din raionul Hliboca.  Culoarea albastră din stemă simbolizează renaşterea, sinceritatea şi fidelitatea, cea roşie — bărbăţia, dragostea şi mărinimia, cea aurie — măreţia, bogăţia şi statornicia, cea argintie — smerenia şi curăţia.
Scutul heraldic este încoronat cu cinci spice de grâu  aurii (primul, al treilea şi al cincilea sunt mai mari) şi un fir cu care sunt legate, ce simbolizează statutul satului.



Este sub formă de pătrat împărţit în două câmpuri —  albastru şi roşu. Pe ambele este înfăţişată câte o privighetoare aurie. De ambele părţi este o cunună cu flori de măr argintii cu frunze aurii.

Culorile şi figurile de pe drapel le repetă parţial pe cele din stemă. Semnificaţia detaliată a însemnelor drapelului este prezentată în descrierea stemei satului Stăneşti. Culoarea albastră din drapel simbolizează sinceritatea şi fidelitatea, cea roşie — bărbăţia, dragostea şi mărinimia, cea aurie — măreţia, bogăţia şi statornicia, cea argintie — smerenia şi curăţia.