Continuăm să le facem cunoscută cititorilor heraldica localităţilor raionului. În cele ce urmează prezentăm stemele şi drapelele satelor Iordăneşti şi Camenca, executate după schiţele lui Dumitru Nicolaevici din Tureatca, membru al Societăţii Heraldice Ucrainene. El colaborează strâns cu renumitul heraldist Igor Ianuşkevici din Nikolaev.
Reamintim că primarii care vor să execute pentru satele sau instituţiile lor atribute heraldice pot să i se adreseze domnului Dumitru Nicolaevici la numărul de telefon 097-7432187.

Este sub formă de scut întretăiat la mijloc de o panglică argintie. Mai sus, pe un fundal albastru, sunt înfăţişaţi Sfinţii Arhangheli Gavriil şi Mihail. Sfântul Arhanghel Gavriil ţine în mână crini argintii cu frunze aurii. Sfântul Arhanghel Mihail este înfăţişat cu scut cu o cruce aurită şi ţinând în mâna dreaptă un paloş care arde. De ambele părţi ale Arhanghelilor în partea de sus se află crengi de tei în floare.
În partea de jos, pe un câmp auriu, se află o roată de moară de apă de culoare neagră, care se scufundă într-un val albastru.
Alături, pe un fundal verde, este înfăţişat un cap de oaie argintiu.

Imaginile Sfinţilor Arhangheli Gavriil şi Mihail  simbolizează vechea biserică din Iordăneşti, înălţată în anul 1780, şi renovată în anul 1898. Ea funcţionează şi în prezent, iar Sfinţii hramul căreia îl poartă sunt protectorii locuitorilor satului.
Crengile aurii de tei semnifică marea sărbătoare creştină a Pogorârii Sfântului Duh (Duminica Mare), care se marchează aici din anul 1790. Tot atunci este şi Ziua satului când biserica şi casele se împodobesc cu crengi de tei.
Panglica argintie simbolizează râul Siret, care trece prin sat.
Roata scufundată în valul albastru aminteşte despre existenţa cândva aici a unei mori de apă, despre care se aminteşte în documente din anul 1861. La vremea aceea această moară era singura de pe râul Siret de la Storojineţ până la Camenca. Aici veneau locuitori din satele vecine. Vin şi acum, căci moara lucrează.
Capul de oaie argintiu simbolizează oieritul. Din lapte de oaie locuitorii satului pregătesc după o recetă veche unică caş afumat şi urdă, care le-au dus faima în raion şi mult mai departe.
Culoarea albastră a stemei simbolizează renaşterea, sinceritatea şi fidelitatea, cea verde — speranţa şi bunăstarea, cea aurie — măreţia, bogăţia şi statornicia, cea argintie — smerenia şi curăţia.





Drapelul este sub formă de pătrat împărţit vertical în trei câmpuri egale: verde, galben şi albastru. În câmpurile verde şi albastru, în partea de sus, sunt crengi de tei în floare de culoare galben.

Crengile aurii de tei semnifică marea sărbătoare creştină a Pogorârii Sfântului Duh (Duminica Mare), care se marchează aici din anul 1790. Tot atunci este şi Ziua satului când biserica şi casele se împodobesc cu crengi de tei.
Culoarea verde de pe drapel simbolizează speranţa şi bunăstarea, cea galbenă — măreţia, bogăţia şi statornicia, cea albastră — renaşterea, sinceritatea şi fidelitatea.




Pe un câmp albastru este înfăţişat un cocostârc de argint cu ciocul şi picioarele de aur, întors spre dreapta, care stă pe o piatră de aur, cu un picior ridicat. De ambele părţi ale lui sunt doi stâlpi de argint înguşti.
Semnificaţia însemnelor
Camenca este cel mai mare sat din raionul Hliboca. Este situat la poalele Carpaţilor, la o distanţă de 5 kilometri de Gara Vadul Siretului. Este atestat documentar prima oară în anul 1431.
Imaginea cocostârcului de argint cu ciocul şi picioarele de aur simbolizează  frumuseţea naturii locului. Această pasăre îşi face cuibul lângă casele oamenilor şi este un simbol al fidelităţii şi vigilenţei.
Cocostârcul este un simbol al înnoirii, primăverii şi iubirii. În popor se crede că el aduce fericire. Aşa cred şi camencenii, în satul cărora natalitatea depăşeşte mortalitatea. În ultima perioadă în Camenca în fiecare an vin pe lume peste 150 de copii. În prezent aici funcţionează două grădiniţe şi o şcoală cu 1000 de elevi. Fiecare al 9-lea elev din raion este camencean.
Piatra de aur de la baza stemei este simbolul principal, care scoate în evidenţă provenienţa denumirii satului. Teritoriul lui se întindea pe nişte culmi pietroase de la est la vest pe o distanţă de 8 kilometri, şi de la nord la sud — pe una de     6 kilometri.
Sâlpii înguşti din argint amintesc despre râul Siret şi afluentul lui, Camenca, care trec prin sat.
Culoarea albastră din stemă simbolizează renaşterea, sinceritatea şi fidelitatea, cea aurie — măreţia, bogăţia şi statornicia, cea argintie — smerenia şi curăţia.
Stema este încoronată cu cinci spice de grâu  aurii (primul, al treilea şi al cincilea sunt mai mari) şi un fir cu care sunt legate, simbolizând statutul satului Camenca. Cele cinci spice simbolizează cele cinci coturi ale satului.
În partea de jos este înfăţişată o bandă albastră ondulată cu inscripţia în aur „Camenca”. Pe marginile ei sunt nişte snopi de aur alcătuiţi din cinci spice de grâu care simbolizează munca plugarului şi amintesc despre primul simbol heraldic al Camencăi înfâţişând snopul de grâu.
În partea de jos a stemei este o bandă ondulată de culoare zmeurie cu cifrele argintii „1431” — anul primei atestări documentare a localităţii. Culoarea zmeurie a bandei simbolizează vechimea şi nobleţea.


Drapelul este sub formă de pătrat: pe fon albastru este înfăţişat un porumbel alb în zbor cu ciocul galben şi picioruşele roşii. În partea de jos se află cinci  ghinde de fag galbene aranjate în semicerc.
Semnificaţia însemnelor
Porumbelul simbolizează îndeletnicirea locuitorilor satului de a creşte porumbei decorativi şi de poştă. În competiţiile cu porumbeii de poştă camencenii dobândeau locuri de frunte în regiune şi pe ţară.
Cele cinci ghinde de fag  care înconjoară în semicerc porumbelul amintesc de cele cinci coturi care s-au format de-a lungul timpului pe teritoriul satului de către reprezentanţi ai diferitelor naţionalităţi. Ele mai semnifică bogăţia naturală a satului — frumoasele păduri care cresc în partea de vest şi sud.

P.S. În ediţia din 12 iuilie a.c. a ziarului nostru am prezentat stemele şi drapelele satelor Molodia şi Valea Cosminului. La rugămintea cititorilor, semnificaţia lor o vom prezenta în unul din numerele următoare ale „Monitorului de Hliboca”.