Retrospectivă istorică. Prima atestare documentară a Hlibocii datează de la 20 iunie 1438. Ea este înfăţişată ca un loc pustiu din „Poiana neagră”, iar printr-un uric din acelaşi an voievodul Moldovei Ilie I a dăruit această moşie judelui Petru Gudima. Probabil că atunci a şi apărut satul Hliboca. În cronici se menţionează că în anul 1490 biserica din Hliboca a fost supusă Eparhiei Rădăuţiului. Mai târziu domnitorul Moldovei Ştefan III a dăruit satul Hliboca curteanului său Iudca.
Mult timp Hliboca şi pământurile ei erau proprietatea feudalilor şi a mănăstirilor, iar populaţia era supusă lor.
În anul 1774 Hliboca, la fel ca întreaga Bucovină de azi, a fost ruptă de la Ţara Moldovei în favoarea Austriei. În a doua jumătate a secolului XIX, după lichidarea relaţiilor feudal-iobăgiste, s-au creat condiţii favorabile pentru dezvoltarea economică a ţinutului. S-a construit o fabrică de spirt, calea ferată Cernăuţi – Vadul Siretului – Suceava prin Hliboca. Se fac drumuri de ţară care leagă Hliboca de alte localităţi ale Bucovinei.
Din anul 1887 satul devine un centru comercial, cu iarmaroace duminicale, la care se vindeau alimente, unelte agricole, articole meşteşugăreşti. Creşte numărul negustorilor şi meseriaşilor precum şi cel al populaţiei. Potrivit datelor recensământului din 1910, ea constituia 5549 persoane. Ocupaţia de bază era agricultura.
Din noiembrie 1918 până în 29 iunie 1940 Hliboca s-a aflat în componenţa României. La 5 iulie 1940, după intrarea în ţinut a trupelor sovietice, a fost înfiinţată plasa Dumbrava Roşie cu centrul la Hliboca. Plasa avea 36 de localităţi subordonate unui număr de 25 de consilii săteşti.
La 8 aprilie 1944 Hliboca a fost eliberată de sub ocupaţia cotropitorilor fascişti.
În anul 1956 localităţii i-a fost atribuit statutul de orăşel.

Cu prilejul sărbătorii hlibocenii  au fost salutaţi cordial de preşedintele Consiliului regional Mihail Gainiceru, viceconsul la Consulatul general al României la Cernăuţi Denisa Gabor, delegaţiile din România, în particular cea din Botoşani condusă de vicepreşedintele Consiliului judeţean Botoşani Gheorghe Sorescu, cea din Piatra-Neamţ condusă de consilierul Consiliului orăşenesc Vasile Ouatu, cea din comuna Cândeşti condusă de primarul Constantin Ciornodolea, cea din oraşul Siret condusă de primarul Adrian Popoiu, cea din oraşul Gura-Humorului condusă de primarul Marius Ursaciuc, cea din oraşul Suceava condusă de senatorul Tiberiu Prodan. Polonia a fost reprezentată de delegaţiile din oraşul Hoina condusă de Dorota Dobak-Hardjinska şi din oraşul Naroli condusă de primarul Stanislav Voş. Hlibocenii au fost salutaţi şi de reprezentanţii oraşului Orhei din Moldova în frunte cu deputatul Consiliului orăşenesc Sergiu Pâslaru şi de cei ai oraşului Kameneţ-Podolski în frunte cu viceprimarul Vasili Stroianski. La sărbătoare a fost prezent deputatul poporului din Ucraina Ghenadi Fedoreak.
Manifestările au început cu partea oficială. În sala de şedinţe a Consiliului raional preşedintele acestuia Valeriu Rotar şi primarul orăşelui Constantin Goreacico au semnat cu anumiţi şefi de delegaţii acorduri de colaborare. În particular, Valeriu Rotar a semnat acorduri cu şefii delegaţiilor din Botoşani şi Gura-Humorului, iar Constantin Goreacico, cu reprezentanţii oraşelor Piatra-Neamţ şi Siret din România şi Naroli din Polonia.
În cuvântarea sa de salut şefului Administraţiei raionale de stat Nicolai Zahariuc a menţionat că marcarea Zilei orăşelului a devenit deja o frumoasă tradiţie şi că în fiecare an la această sărbătoare vin mulţi oaspeţi din diferite colţuri ale ţinutului nostru, din regiunile şi statele învecinate, ceea ce este extrem de îmbucurător. Între altele, el a subliniat că vizitele reciproce contribuie la dezvoltarea relaţiilor dintre comunităţile teritoriale, precum şi la schimbul de experienţă în administrarea teritoriilor: „Săptămâna trecută m-am aflat pentru prima oară în oraşul Piatra-Neamţ şi am descoperit pentru sine o Românie nouă. Acolo am văzut o ordine germană într-un oraş european”, a subliniat N. Zahariuc. Apropo, în ultimii cinci ani acest oraş a beneficiat de investiţii în valoare de 150 de milioane de euro datorită granturilor europene.
Preşedintele Consiliului raional Valeriu Rotar a menţionat: „Nu de mult douăzeci de primari şi conducători de organizaţii din raion s-au aflat în comuna Cândeşti din judeţul Botoşani, precum şi în oraşele Siret, Suceviţa şi Gura-Humorului, unde au luat cunoştinţă de activitatea comunităţilor locale în cadrul proiectelor europene”.
Primarul orăşelului Constantin Goreacico şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu aceea că oaspeţii au răspuns la invitaţia de a vizita Hliboca.
Emoţionant a fost discursul domnului Vasile Ouatu, şeful delegaţiei oraşului Piatra-Neamţ, care înainte de a se deplasa la Hliboca (aceasta este a doua vizită a dumnealui la noi) a citit în internet despre istoria ţinutului nostru. El a menţionat că avem o istorie bogată şi că nordul Bucovinei ar putea deveni o carte de vizită a Ucrainei în cadrul integrării ei europene, iar raionul Hliboca este o poartă a ei.
Oaspeţii polonezi i-au invitat pe hliboceni la serbările lor, amintind că Europa nu este întreagă fără de Ucraina şi că sunt gata oricând să-i ajute pe vecinii lor.
În faţa primăriei s-a format o coloană a reprezentanţilor colectivelor de muncă, mulţi dintre care purtau cămăşi brodate. Ei au pornit spre Piaţa centrală. Acolo i-am întrebat pe câţiva dintre cei prezenţi de ce au hotărât să îmbrace anume aceste cămăşi în această zi. Pentru Silvia Cosovan, originară din Stârcea, ea reprezintă o amintire dragă despre căldura mâinilor mamei.
Hliboceanul Vladimir Grigorciuc nu numai că preţuieşte, ci este de-a dreptul captivat de această artă. Are cinci cămăşi brodate şi îşi mai doreşte două, câte una pentru fiecare zi a săptămânii. Una a cumpărat-o în regiunea Ternopil, alta — în regiunea Lvov.
Şeful Administraţiei raionale de stat Nicolai Zahariuc a mărturisit că cea pe care o purta în ziua aceea a primit-o în dar de la un prieten, şi că mai are una, pe care i-au făcut-o cadou soţia şi copiii.

După intonarea Imnului de Stat al Ucrainei a început programul festiv „Înfloreşte, Hlibocă, pentru fericire şi bine!”, în deschiderea căruia au rostit cuvântări de salut preşedintele Consiliului regional Mihail Gainiceru, şeful Administraţiei raionale de stat Nicolai Zahariuc, preşedintele Consiliului raional Valeriu Rotar şi primarul orăşelului Constantin Goreacico.
În cadrul manifestărilor 211 elevi ai Liceului profesional din Hliboca au primit diplome de absolvire. După cum a menţionat preşedintele Consiliului regional Mihail Gainiceru, aceşti tineri sunt pregătiţi pentru viaţa de sine stătătoare, iar această unitate de învăţământ este una dintre cele mai bune din regiune. De asemenea, în opinia domnului Gainiceru sărbătoarea din Hliboca s-a remarcat printr-un spirit sănătos de competiţie în a crea o bună dispoziţie publicului.
Au răsunat melodii interpretate de Alexandr Salnicov, Artist emerit din Ucraina, grupul „Victoria” le-a dorit tuturor să se îmbete de dragoste, ritmul a fost sporit de majorete, sentimentul de forţă — de grupul „Cazacii cernăuţeni” cel de curaj — de caratiştii de la clubul „Maximum”. N-a lipsit concursul de cântece „Nume noi”. Băieţii şi-au demonstrat puterile în încercarea de a primi ca premiu o sută de grivne „la bara fixă veselă”. Copiii s-au distrat la atracţiuni, adulţii admirau numeroasele expoziţii cu vânzare.
Dmitri Velniciuc, a prezentat articolele forjate ale Liceului profesional din Hliboca, în particular un mangal-şaretă. Elevii care învaţă profesia de bucătar-cofetar i-au servit pe cei prezenţi cu specialităţi culinare delicioase şi cu vin care ţâşnea din nişte minihavuzuri.
Galina Vanciureak, meşteriţă populară din regiunea Ivano-Frankovsk, propunea spre cumpărare cămăşi brodate.
Primăriile serveau publicul în corturile lor cu specialităţi culinare, demonstrau lucrări ale meşterilor populari. De exemplu, Primăria Mihailovca a prezentat, între altele, articole din mărgele, broderii, ţesături, expoziţii personale ale meşteriţelor din Dumbrava Roşie.
Pentru tineri seara festivă a pregătit-o organizaţia publică „Regiunile tinere”, care a cuprins evoluţia trupei „Stelsi” şi ale bit bokserilor. Discoteca s-a încheiat cu lansarea de felinare spre înaltul cerului nocturn.

Natalia BUDEI,
primăriţa satului Stârcea:
— La manifestări participă şi primăria noastră. Îi felicit pe toţi cei prezenţi cu această triplă sărbătoare şi le doresc bună dispoziţie azi şi întotdeauna.

Dmitri STOLEAR,
primarul satului Lucoviţa:
— Vă felicit cordial şi vă doresc fericire, sănătate şi binecuvântare cerească. Îi aşteptăm pe toţi cei ce doresc la Lucoviţa, care în curând va marca împlinirea a 525 de ani de la prima sa atestare documentară.

Ivan MIHAILIUC,
întreprinzător din satul Şipot (raionul Kosiv, regiunea Ivano-Frankovsk):
— Sunt al doilea an la rând la aceste manifestări, la invitaţia şefului Administraţiei raionale de stat Nicolai Zahariuc. Cu fiica mea, Maria, am adus brânză huţană, căluţi şi cosiţe din caş, rachiu infuzat cu ierburi, putini şi putineie din brad. Sper că aceasta nu va fi ultima vizită a noastră la voi.

Oaspeţii serbării au fost încântaţi de fetele şi femeile din Ceahor purtând cununiţe împletite din fân plăcut mirositor.

— Ieri am văzut o căruţă cu fân, spune primăriţa Victoria TCACIUC, şi mi-a venit ideea de a se împleti aceste cununiţe originale.
Ceahorenii au adus şi frumoase broderii şi lucrări ale pictorului local Ghenadi Pruschi.

Eugen UNGUREAN locu-ieşte în Hliboca, dar se trage cu neamul din Sinăuţii de Jos. Este olar din moşi-strămoşi. Oaspeţii sărbătoriu au urmărit cum meşterul face ulcioare, căni şi străchini, iar fiul său, Gheorghe, vindea alături articole finite.

— Serbarea este foarte frumoasă, organizată la un nivel înalt, au mărturisit Elena MARCIUC şi Veronica OGHIŢOI, asistente sociale din Tureatca. Am văzut multe aici. Pot fi gustate specialităţi culinare gustoase şi cumpărate articole ale meşterilor populari.

Pe lângă porţi şi bănci din fer forjat, mangaluri pe roţi şi şine, au putut fi văzute şi cumpărate vietăţi domestice.

Andrei din Ceahor a adus iepuri de rasă, găini din rasele „Brama”, „Uriaşul alb” şi „Alb albastră”.

Gospodarii din Iordăneşti i-au servit pe doritori cu băuturi şi mâncăruri, dar şi cu caş afumat, care se prepară numai în satul acesta şi în Carapciul vecin.

Buna dispoziţie a fost menţinută de cei mai tineri participanţi la serbare — membrii studioului coregrafic „Soricelul” al Casei raionale de cultură.

Au cântat muzicanţii din Camenca.

Iar noi am cumpărat articole din lemn frumoase şi utile.