La 25 februarie 2014 la sesiunea extraordinară a Consiliului raional Hliboca prin vot deschis a fost ales pentru a doua oară preşedinte al Consiliului raional Grigori Stepanovici Vanzureac. De atunci s-au petrecut multe evenimente în Ucraina, în regiune şi în raionul Hliboca. Deşi a trecut puţin timp  oamenilor le este interesant ce a făcut noua putere, dar şi mai mult — ce planifică să facă. Numărul mare de apeluri telefonice primite de redacţia ziarului nostru, adresările în scris, iar uneori pur şi simplu discuţiile din stradă i-a îndemnat pe jurnalişti să organizeze o întâlnire cu conducătorul puterii raionale.
Redactorul-şef Nicolae Şapcă, jurnaliştii Vasili Gheiniş, Larisa Duşceac, Gheorghe Semeniuc, Svetlana Grigorieva, Petro Mitraniuc şi Grigori Bezverhni au discutat cu Grigori Stepanovici şi au primit răspunsuri la întrebările lor.

N. Şapcă
— Au trecut peste două luni de când vă aflaţi în postul de preşedinte al Consiliului raional. În acest post Dumneavoastră aţi mai lucrat anterior. Ce concluzii puteţi trage în prezent, prin ce se deosebeşte activitatea Dumneavoastră din trecut şi cea din prezent?
— La 5 mai s-au împlinit opt ani de când am fost ales pentru prima oară preşedinte al Consiliului raional. Atunci eram unul dintre cei mai tineri preşedinţi din Ucraina. Dacă aş compara activitatea mea din legislatura anterioară cu cea din prezent, azi sunt vremuri mai grele, este mai dificil în plan financiar şi economic, dar se simte mai bine sprijinul din partea comunităţii. De asemenea, în prezent simţim că organele de autoadministrare locală sunt mai apropiate de oameni şi încrederea faţă de ele este mai mare decât faţă de alte organe ale puterii de stat.
V. Gheiniş
— Ce atitudine aveţi faţă de reformarea organelor de autoadministrare locală, în particular, construirea lor după modelul Poloniei?
— În ceea ce priveşte această chestiune, vreau să spun că am studiat-o destul de detaliat încă fiind audient la Academia de administrare. În acelaşi timp am avut ocazia să mă aflu de câteva ori şi în Polonia. În particular, în comuna Naroli (ceva asemănător cu Primăria orăşelului nostru) şi să iau cunoştinţă de faptul cum funcţionează acest organ de autoadministrare pe loc. Să zicem comuna cuprinde 8 localităţi. Conducerea în rezolvarea problemelor ardente din diferite sfere este compusă din 24 de funcţionari. Bugetul comunei întrece de două ori bugetul Consiliului nostru raional.
Aşadar, consider că experienţa polonezilor merită atenţie şi implementarea ei în Ucraina. De fapt de această părere ţine cont şi o mare parte dintre persoanele responsabile în Parlament în frunte cu şeful lui Alexandr Turcinov, care pregăteşte pentru realizare documentele de reformare a organelor de administrare locală. Sper că în curând vom avea o lege corespunzătoare care va oferi posibilitatea  organelor noastre de autoadministrare să aibă pârghii reale de a asigura singure şi eficient drepturile şi posibilităţile comunităţilor teritoriale.
L. Duşceac
— Grigori Stepanovici, asupra căror chestiuni importante concentraţi atenţia corpului de deputaţi?
— Ca şi în legislatura precedentă consider că deputatul este reprezentantul alegătorilor cu atribuţii ale puterii. Adică, fiecare deputat are dreptul de a ridica probleme referitoare la comunitatea teritorială. În ultimii patru ani din cauza unei presiuni administrative, a influenţei din partea organelor de drept asupra deputaţilor  aveai impresia că ei au început să nu mai vină la şedinţele sesiunilor. Aceasta s-a petrecut pentru că pe ei nu vroiau să-i asculte, să discute cu ei la masa negocierilor. În funcţii rămâneau doar cei care aveau tangenţă cu Partidul Regiunilor. Ceilalţi trebuiau să rămână pe dinafară. De aceea viziunea mea este următoarea: dacă îi vom asculta pe deputaţi, propunerile oamenilor, atunci dialogul dintre societate şi putere va continua şi numai aşa ne vom putea dezvolta.
G. Semeniuc
— Grigori Stepanovici, credeţi că în prezent este raţională posibilitatea de a desfăşura alegeri locale anticipate în Ucraina, în particular în raionul nostru?
— Alegerile locale se vor desfăşura oricum, ori în primăvara lui 2015, ori în toamna lui 2014. Dacă vor fi ele anticipate? Chestiunea depinde de Constituţie. Dacă ne-am întoarce la Constituţia după care s-a condus fostul preşedinte al Ucrainei Ianukovici, atunci acolo este scris clar că organele de autoadministrare locală se aleg pentru 4 ani. Potrivit redacţiei din 2005, la care se vrea să se treacă azi — pentru 5 ani.
Având în vedere evenimentele care se petrec în prezent în estul ţării, alegerile locale, precum şi cele pentru Rada Supremă, trebuie desfăşurate cât mai curând. Problema constă în aceea că deputaţii care au fost aleşi au pierdut  în totalitate legătura cu comunitatea. Societatea s-a schimbat, iar ei nu reuşesc să ţină pasul cu ea. Dacă s-ar desfăşura realegeri, sunt convins că în locul lor ar veni noi reprezentanţi ai comunităţii şi probabil că situaţia s-ar reglementa. Comunitatea simte că interesele ei nu sunt reprezentate corect. Consider că pentru organizarea alegerilor locale nu trebuie mulţi bani, de aceea ar trebui ca ele să fie desfăşurate.
L. Duşceac
— S-au petrecut schimbări în viaţa Dumneavoastră personală de când aţi devenit preşedinte al Consiliului raional? Cum vedeţi raionul Hliboca sub conducerea Dumneavoastră?
— Cinstit vorbind, nici n-am visat să ajung din nou în acest post. Eram întreprinzător privat. Prin voia sorţii a fost ca într-un moment dificil, când trebuia stabilizată situaţia în raion, să-mi fie înceredinţată funcţia de preşedinte al Consiliului raional.
În ultimele două luni multe s-au schimbat şi în viaţa mea personală, căci din cauza crizei de timp, întrucât trebuie să lucrez mult, nu pot acorda atenţia cuvenită familiei.
În ultimii patru ani s-au produs modificări în legislaţie, precum şi în raionul nostru. Să dau exemplul Protocolului de la Kyoto, potrivit căruia raionului i s-au alocat 37 de milioane de grivne. Dacă anterior cu un milion dădeam în folosinţă un obiectiv, atunci vizitând unităţile de învăţământ te îngrozeşti de faptul că de 4 mln grn şi cu ajutorul colectivelor obiectivele n-au fost finalizate. Sunt multe probleme cu încălzirea. În raion funcţiona un program de înlocuire în şcoli a cazangeriilor cu combustibil solid cu cele electrice. Din păcate, nici o cazangerie din cele 10 planificate n-a fost finalizată. Apare întrebarea: de ce Kievul a hotărât să aloce câte 30% din bani pentru toate obiectivele şi nici unul să nu fie dat în folosinţă, pe când se putea face câte unul pe rând? De trei ani dotările se află în depozite, iar trecerea la încălzirea electrică în şcoli rămâne un vis. În general, deschizând uşile cabinetelor foştilor funcţionari te gândeşti că conducătorii n-au avut nici simţul elementar al milei, responsabilităţii faţă de popor. Timp de patru ani ucrainenilor li s-a pus praf în ochi. Şi aici deja evident este de muncă pentru organele de drept.
N. Şapcă
— Fratele Dumneavoastră, Roman Stepanovici, conduce Administraţia regională de stat.  Datorită acestui fapt vă este mai uşor sau mai greu să lucraţi?
— Mai uşor sau mai greu? Probabil mai responsabil, pentru că faptul cum lucrează Consiliul raional Hliboca şi autoadministrarea locală în raion  este supravegheată şi se ia exemplu. Dacă ceva va merge nu cum trebuie, aceasta se va marca şi în activitatea lui Roman Stepanovici.
V. Gheiniş
— Ştiu că în prezent dintre cei care fac parte din Consiliul popular Hliboca sunt mulţi doritori de a ocupa funcţii de răspundere  în Consiliul raional sau în Administraţia raională de stat. Oare nu înseamnă aceasta că la conducere pot să vină din nou oameni fără experienţă şi studii corespunzătoare?
— La vremea sa Vaclav Havel, fostul preşedinte al Cehiei a spus: „Mai bine cinci ani de greşeli, decât cincizeci de sabotaj”. Reînnoirea conducerii în organele puterii, în particular în raionul nostru este pur şi simplu necesară. Căci nivelul faţă de subdiviziunile structurale precedente a fost catastrofal de mic.
Menţionez că oamenii care fac parte din Consiliul popular Hliboca sunt anume aceia cărora nu le-a fost frică  să spună adevărul, să lupte hotărât pentru el în perioada regimului lui Ianukovici, să protesteze cu bărbăţie pe baricadele Maidanului din Kiev. Desigur, şi nivelul încrederii faţă de ei printre populaţia raionului Hliboca este destul de înalt. Şi de multe ori sunt întrebat, să zicem de către hliboceni, despre aceea de ce manifestanţii de pe Maidan nu sunt nici până acum la putere. Cred că de propunerile lor trebuie pur şi simplu să ţinem cont. Mai ales că o experienţă anume, deprinderi de conducere persoanele menţionate, de exemplu printre care şi deputaţi ai Consiliului raional, deja au.   
 P. Mitraniuc
— Se îndeplinesc cerinţele comunităţii care au fost exprimate la Adunarea populară?
— Lucrăm asupra acestui fapt, încercăm să îndeplinim chestiunile ridicate de comunitate. Aceasta în particular este înlăturarea corupţiei, construcţia şi repararea drumurilor... Nu întotdeauna se poate face totul într-o perioadă scurtă de timp. Deci, Consiliul raional împreună cu corpul de deputaţi lucrează în această direcţie.
S. Grigorieva
— Pentru organizarea diferitelor manifestări (Ziua Victoriei, Ziua Europei, Ziua orăşelului etc) sunt implicaţi întreprinzătorii, în particular aceştia sunt rugaţi să ofere farfurii de unică folosinţă, zahăr, ceai, cafea, pâine pentru sandvişuri ş.a. Aşa va fi şi în continuare, se va cere cu mâna întinsă pentru a arăta pentru a câta oară cât de bine lucrează puterea?  
— Menţionez că nu sunt un adept al faptului ca puterea să umble „cu mâna întinsă”. De exemplu, pentru marcarea zilelor dedicate veteranilor este Consiliul raional al veteranilor, pentru organizarea Zilei orăşelului trebuie să fie implicată comunitatea, iar anume întreprinzătorii sunt parte a acestei comunităţi. În nici un caz nu voi declara desfăşurarea oricăror manifestări ca fiind meritul puterii.
De exemplu, recent s-a desfăşurat motocrosul. Şi anume la organizarea lui au luat activ parte comunitatea şi întreprinzători privaţi. Puterea a asigurat curentul electric, ordinea publică, prezenţa medicilor, a mass-media care şi-au îndeplinit misiunea. Pe scurt am creat condiţii pentru desfăşurarea competiţiilor la care am fost în felul nostru parteneri. Şi aşa trebuie să fie întotdeauna. Apropo, în străinătate mecenaţii fac fapte bune permanent, ajutând societatea în care trăiesc.
N. Şapcă
— În timpul conducerii de către Dumneavoastră a  Consiliului raional în perioada 2006-2010 aţi acordat o atenţie destul de mare colaborării transfrontaliere. Ce puteţi spune  în prezent despre cooperare şi cum va fi marcată Ziua Europei anul acesta?
— Colaborarea transfrontalieră este una dintre condiţiile necesare pentru atragerea de investiţii suplimentare în raionul nostru şi a regiunii în general. În Consiliul raional avem specialişti care au lucrat la diferite proiecte. Reînnoirea acestei activităţi este o prioritate. Privind Ziua Europei, o vom desfăşura obligatoriu şi anul acesta, însă după părerea mea cât şi a reprezentanţilor corpului de deputaţi e mai bine să facem aceasta la sfârşitul lunii mai, după alegerile prezidenţiale.
L. Duşceac
— În anticamera Dumneavoastră sunt întotdeauna oameni. Cu ce chestiuni ei îşi caută cel mai mult dreptatea? Se-ntâmplă de multe ori ca puterea să nu-i poată ajuta?
— Cetăţenii simt schimbarea puterii, vin cu acele probleme care n-au fost rezolvate de precedenţii conducători. Cel mai mult ei cer ajutor material, îmbunătăţirea condiţiilor de trai, repararea drumurilor, reluarea construirii obiectivelor de furnizare a gazului. În a doua săptămână după numirea mea în funcţie am rugat să fie afişată informaţia despre aceea că astăzi pentru noi toţi cea mai importantă este situaţia din ţară. Ne doare pe toţi ceea ce se petrece în Crimeea, în estul ţării, de aceea trebuie să ne gândim în primul rând la ţară, iar apoi la sine. Oamenii înţeleg dificultatea în care se află Ucraina. Cam 40 la sută din cetăţeni mi se adresează nu cu rugăminţi, ci cu propuneri cum să desfăşor activitatea, fapt pentru care le mulţumesc.       
P. Mitraniuc
— Puterea colaborează destul de transparent cu poporul?
— Primul nostru pas a fost translarea online a sesiunii Consiliului raional. Şi dacă cineva n-a reuşit s-o urmărească o poate viziona în înregistrare pe Internet. După această inovaţie deputaţii au devenit mai activi, ridică mai multe chestiuni problematice pe care nu le ridicau anterior. Afară de aceasta în reţelele de socializare sunt site-uri pe care puterea îşi postează activitatea sa. O mare parte din populaţie (circa 80%) află informaţii din reţelele de socializare. Apropo, raionul Hliboca este unul dintre puţinele din regiune  care difuzează ştirile din raion pe undele postului de  radio „Bucovina” de patru ori pe săptămână şi încă în două limbi.
G. Semeniuc
— Recent a apărut informaţia despre aceea că reprezentanţi ai comunităţii vor patrula străzile raionului împreună cu lucrătorii Inspectoratului auto. O asemenea colaborare a dat deja „roade”? În ce măsură este ea eficientă?
— Într-adevăr, am început o colaborare cu reprezentanţii Inspectoratului nostru auto. Cred că această activitate va da evident „roade”, pentru că numai controlul asupra organelor de drept  şi altor domenii vor schimba situaţia. Ştiu că dacă reprezentanţii comunităţii patrulează cu inspectorii auto, procese-verbale sunt mai multe, iar infracţiuni mai puţine. Sarcina noastră este de a continua o asemenea practică şi mai departe. Atunci va fi ordine pe drumurile noastre.
S. Grigorieva
— Este clar că, ca de obicei, nu ajung bani. Şi totuşi, care străzi anume din orăşel se planifică a fi reparate în curând?
— În prezent lucrăm într-o situaţie neordinară: dacă în luna martie au fost alocate 70 de mii grn pentru  acoperirea articolelor neprotejate (de pildă, cheltuielile pentru reparaţia drumurilor, achiziţia de dotări pentru grădiniţele de copii etc) atunci în aprilie treburile s-au îmbunătăţit şi raionul a primit peste 300 de mii. Drumurile din Hliboca — este o chestiune ce ţine de Primăria Hlibocii, însă Consiliul raional niciodată nu va sta deoparte. În particular, conform dispoziţiei şefului Administraţiei regionale de stat au fost reluate lucrările de reparare pe str. Aniversării a 10-a a Independenţei Ucrainei: au fost puse borduri, se pregăteşte baza pentru asfaltare. Deocamdată lucrările se efectuează fără finanţare corespunzătoare, ca un proiect-pilot al subantreprenorilor care vor să se apuce de lucrul acesta în regiune. După ce se vor executa toate lucrările, se va efectua finanţarea. Apropo, în cadrul Primăriei orăşelului a fost creată o comisie care verifică calitatea lucrărilor, respectarea tehnologiei. În plan se află repararea străzilor Zaliznicina şi Şevcenko. Se doreşte a se face multe, dar totul depinde de finanţare.
P. Mitraniuc
— Care este soarta Fabricii de asfalt din Hliboca?
— Drumuri cu acoperământ solid în raion aproape că nu sunt şi când trebuie să fie reparate asfaltul îl cumpărăm din raioanele Noua Suliţă, Vijniţa sau din Cernăuţi. Din păcate, pentru a relua activitatea Fabricii de asfalt trebuie să căutăm un investitor care ar putea să facă aceasta pe bani proprii. Deja negociem şi în prezent  propunerea noastră se analizează.
Mă gândesc că imediat ce economia Ucrainei se va relansa vom primi un răspuns pozitiv nu doar în ceea ce priveşte Fabrica de asfalt, ci şi alte domenii din raion. Am avut ocazia să vizitez alte raioane din regiune, dar aşa drumuri rele precum sunt în Hliboca, mai că nu sunt nicăieri. Apropo cu puterea bugetului această problemă nu poate fi rezolvată.
S. Grigorieva
—    Când visul hlibocenilor care trăiesc după podul de peste calea ferată privind gazificarea se va realiza sau măcar se va urni din loc?
—    Primul pas pe care l-a făcut noua putere şi reprezentanţii comunităţii a fost înfiinţarea unei comisii pentru a afla de ce 5,6 mln grn alocaţi pentru gazificarea raionului au fost direcţionaţi pentru o nouă construcţie şi nu pentru finalizarea construcţiei punctului de distribuire a gazului nr. 2 deja început. Am adresat scrisori către CNA „Naftogaz” şi Direcţia de construcţii capitale Cernăuţi şi ni s-au arătat  ordinele de plată unde este menţionat pentru ce necesităţi s-au cheltuit banii şi că ei au fost folosiţi conform indicaţiei Administraţiei regionale de stat. Deci ne-a rămas doar să constatăm faptul că în 2010-2012 a existat posibilitatea de a finaliza construirea PDG nr. 2 însă nimic nu s-a făcut.
În prezent valoarea de deviz a obiectivului dat constituie 9 mln grn. Negociem privind ieftinirea ei, în particular,  este posibil ca prin forţe proprii să executăm lucrările de săpare. Şi astăzi singura problemă este cumpărarea ţevilor. Ţinând cont de faptul că 60% din lucrări sunt executate deja, avansarea în rezolvarea acestei probleme va depinde doar de finanţare atât în Ucraina, cât şi în regiune şi în raionul Hliboca.
G. Semeniuc
— Una dintre cele mai mari probleme în raionul nostru este, după părerea mea, cea a reciclării gunoaielor. Există şansa ca în curând raionul să devină mai curat, sau vor fi aruncate şi în continuare gunoaie pe unde se apucă? Este posibilă tragerea la răspundere a celor care poluează nemijlocit mediu?
—    Problema este actuală. Aş spune că este o chestiune a conştiinţei noastre sociale. Îmi face plăcere de exemplu faptul că în Hliboca a fost amenajat terenul de joacă pentru copii şi lacul din pădure. Este îmbucurător că cei mai activi au fost tinerii. În zilele de sfârşit de săptămână mergând spre Dumbrava Roşie am văzut că lângă lac au fost instalate lăzi pentru gunoaie. Ne-am înţeles cu serviciul comunal că la fiecare 2-3 săptămâni aici se va face curat.
Privind reciclarea şi colectarea gunoaielor ni se adresează oameni care vor să se ocupe de aceasta. Acum nu voi face publice toate propunerile  care au fost făcute, însă imediat ce va fi rezolvată chestiunea finanţării, când vom avea posibilitatea de a finanţa activ problemele noastre ecologice, ne vom strădui să atragem investitori.
După părerea mea ar fi bine ca în coordonare cu comunitatea să fie interzise evacuarea individuală a gunoaielor. Toate gunoaiele de la oameni să fie colectate de serviciul comunal. Trebuie stabilită o taxă şi o zi de colectare şi atunci nu va mai fi necesar să le ducem sau să le aruncăm. Când la tine vine o autospecială, precum în statele europene, nu trebuie să cauţi mijloace suplimentare pentru reciclare. Mai degrabă sau mai târziu trebuie să ajungem la aceasta.
N. Şapcă
—    Mi-e greu să las în afara atenţiei chestiunea privind relaţiile interetnice în raionul nostru, în care locuiesc ucraineni şi români în proporţie de 50 la 50%. Sunt gata să confirm că atitudinea Dumneavoastră faţă de toate etniile din raion a fost întotdeauna proeuropeană şi diplomatică. În ce măsură această problemă este actuală în situaţia din Ucraina în prezent?
—    Am considerat şi consider că Bucovina este o regiune în care (spre exemplu altora) convieţuiesc tolerant diferite etnii: nu numai români şi ucraineni, ci şi polonezi şi alte minorităţi naţionale. Între reprezentanţii lor n-a fost niciodată duşmănie. Ar trebui ca mulţi din Europa, dar şi din estul ţării noastre să vină la noi şi să înveţe cum trăim în armonie şi ne într-ajutorăm.  A spune că cineva vorbeşte nu în limba care trebuie sau că cineva are mai puţine drepturi decât altcineva este incorect. Buna înţelegere, respectul şi prietenia sunt dovedite şi de numeroasele familii în care, de exemplu, soţia este ucraineancă, iar soţul — român. Problema privind nişte înăspriri o ridică numai politicienii. Oamenilor simpli nu le trebuie aşa ceva.
Adaug că reprezentanţii tuturor minorităţilor etnice sunt cetăţeni ai Ucrainei. Şi uneori ei sunt patrioţi mai înflăcăraţi ai statului ucrainean decât cei care dictează condiţii şi revendicări.
Colaborarea în această direcţie în Bucovina durează de demult. Un exemplu elocvent este perioada austro-ungară, când fiecare etnie era reprezentată în organele puterii.  
L. Duşceac
—    Sâmbăta trecută a fost Ziua mondială a libertăţii presei. Însă ziarului nostru uneori i se reproşează colaborarea cu puterea. Spuneţi-ne, cum vedeţi Dumneavoastră existenţa ziarului în viitor?
—    Consider că presa, de asemenea, înseamnă puterea. Iar în societatea actuală europeană  totul trebuie să se desfăşoare pe bază de parteneriat. Părerea mea, la fel ca şi a multor deputaţi din Rada Supremă, este că mai degrabă sau mai târziu presa trebuie în Ucraina să fie deetatizată şi independentă. Cu cât mai rapid vom face aceasta, cu atât mai bine va fi şi pentru putere, şi pentru presă. Co-fondatori ai ziarului raional sunt  Administraţia raională de stat, Consiliul raional şi colectivul de muncă. De aceea toţi înţeleg că săptămânalul depinde de finanţarea alocată din buget. Însă, pe parcursul existenţei lui fiecare putere (Consiliul raional mai puţin, Administraţia raională de stat mai mult) a încercat să manipuleze cu aceasta. De aceea voi insista asupra concepţiei  de deetatizare a mass-media. Acest lucru va permite efectuarea controlului asupra  organelor puterii prin intermediul presei, iar prin publicarea plusurilor şi minusurilor activităţii, ziarul raional va deveni mai popular. Materialele critice nu sunt o mustrare, ci un indiciu pentru putere acolo unde sunt neajunsuri în activitate. Dacă poporul prin intermediul presei nu va lăsa puterea să-şi depăşească împuternicirile, vom avea stabilitate în ţară.
G. Semeniuc
—    Săptămâna trecută a avut loc adunarea lucrătorilor medicali din raion la care ei au exprimat încredere medicului-şef al Spitalului raional central I. Şcrobaneţ şi au rugat conducerea raionului să ia în calcul părerea lor. Şi Dumneavoastră i-aţi rugat pe cei prezenţi să aibă o atitudine înţelegătoare faţă de posibilele schimbări de cadre. Comentaţi această situaţie mai detaliat.
—    Astăzi nu numai în spitale, ci şi în multe alte domenii sunt necesare schimbări. Dacă eu, în calitate de preşedinte al Consiliului raional, sau oameni cu alte funcţii, nu putem asigura cerinţele lor, atunci în locul nostru vor veni cei care îşi vor lua asupra lor aceste angajamente. Totul depinde de conducător. Dacă o echipă de fotbal joacă prost, mai degrabă sau mai târziu se pune chestiunea privind aflarea antrenorului în funcţia respectivă. La fel şi la noi — dacă nu vor fi luate anumite măsuri, va apărea necesitatea de a schimba conducerea. Consider că aici nu este nimic straşnic. Nimeni nu s-a născut în scaunul de şef. Toţi trebuie să înţeleagă  că schimbările trebuie să aibă loc.
Am vorbit nu doar cu colectivul spitalului, ci şi cu alte colective, unde reprezentanţii Consiliului popular şi ai comunităţii cer schimbarea conducătorilor. Am spus lucruri simple — vreau ca totul să se desfăşoare evolutiv şi nu revoluţionar. Sunt împotriva faptului ca faţă de oameni să se ia un comportament precum cel al reprezentanţilor Partidului Regiunilor: dacă nu eşti în partid, nu poţi deţine o funcţie sau alta. Pentru mine nu importă apartenenţa politică sau religioasă. Dacă eşti un medic bun — fii, dacă eşti un manager bun, gata să faci anumite reforme pe care le aşteaptă societatea — fă-le.
Spitalele din Ucraina sunt considerate fiind din domeniu cel mai corupt. Chiar de mâine începem reformarea lor. Noi, ca organ de conducere, unde este proprietatea noastră comunală, vom interzice contribuţiile de binefacere pe teritoriul spitalului. În legislatura precedentă am alocat o sumă mare de bani pentru a îmbunătăţi activitatea maternităţii , a secţiilor de chirurgie, reanimare. Acum s-a constatat că pentru a ajunge în anumite salonoane bolnavii trebuie să plătească. Reiese că pentru toate trebuie să se plătească — pentru analize, pelicule, ecografie etc.
139 de mii de grivne contribuţii de binefacere a primit Spitalul nostru raional în decursul unui an şi jumătate, dintre care 79 de mii au rămas pe cont. Cinstit vorbind, banii folosiţi nu constituie acea sumă pentru care trebuie să ne bazăm pe bolnav. Aceşti bani se pot găsi şi din bugetul local. Aşadar la sesiune voi pune chestiunea privind interzicerea contribuţiilor de binefacere pe teritoriul spitalului. Dacă o persoană sau alta, primind servicii calitative, doreşte să „mulţumească” (să achiziţioneze un aparat sau alte mijloace medicale) poate face acest lucru în afara spitalului. Poate merge la orice instituţie bancară şi potrivit legii cu privire la caritate să transfere bani, menţionând clar destinaţia lor.
În prezent apare chestiunea nu atât a schimbării conducerii, cât a sistemului în general. Prioritară va fi candidatura acelui pretendent pentru un anumit post, care va descrie paşii reali privind schimbările în sistem.  Dacă va fi dorinţa de a face schimbări, atunci şi societatea va acorda sprijin.
Nu vreau să vorbesc anumite lucruri despre schimbările de cadre, însă trebuie să înţelegem: ele sunt de neevitat, de aceea trebuie de avut o atitudine înţelegătoare faţă de ele.
G. Bezverhni
—    Nu o dată cititorii şi radioascultătorii noştri ridică problema privind transportul în comun în orăşel, căci suprafaţa totală a drumurilor comunale ajunge la circa 64 de kilometri. În centrul raional sunt taxiuri private. Însă nu toţi îşi pot permite să călătorească cu ele, mai ales în zilele de sărbătoare când vârstnicii nu pot parcurge kilometri pentru a ajunge la biserică sau la cimitir pentru a-i pomeni pe cei dragi. După părerea Dumneavoastră este posibil ca în aceste zile să fie organizate nişte călătorii pentru hliboceni pe un anumit traseu spre cimitir? Desigur pentru o plată moderată. Iar persoanelor defavorizate  să le fie asigurate călătorii gratuite?
—    Mulţumesc pentru această propunere rezonabilă. Consider că în curând, de Duminica Mare vom rezolva această problemă. După părerea mea este posibil şi un traseu permanent pentru că traseele de importanţă locală se aprobă de Administraţia raională de stat. Cred că ar trebui să se încerce elaborarea şi organizarea unui traseu  circular dacă cineva dintre întreprinzătorii care transportă călători ar accepta o astfel de propunere, atunci acest serviciu  ar fi nu doar convenabil pentru locuitorii orăşelului nostru, ci şi profitabil pentru transportator. Şi anume în ziua de pomenire de anul acesta vom încerca împreună cu Primăria Hlibocii să organizăm taximetrişti şi alţi proprietari de transportare a călătorilor pentru un astfel de traseu, pentru a asigura transportarea populaţiei la şi de la cimitir. Această chestiune va fi pusă în dezbatere publică şi sper că vom reuşi s-o rezolvăm.
N. Şapcă
—    Grigori Stepanovici, este foarte important ca alegerile prezidenţiale din 25 mai să se desfăşoare din primul tur. După părerea Dumneavoastră, la ce poate duce desfăşurarea celui de-al doilea tur?
—    În prezent vedem că situaţia în Ucraina s-a agravat din cauză că Rusia cere amânarea alegerilor. De aceea îi îndemn pe toţi locuitorii raionului să se unească în jurul unui singur candidat, n-are importanţă care, pentru a arăta unitate în politică şi în societate. Când vom avea un Preşedinte nimeni nu va putea să ne reproşeze că el nu este reprezentantul întregului popor ucrainean.
N. Şapcă
— Vă mulţumim pentru răspunsuri şi vă dorim mult succes în activitatea Dumneavoastră.