Numeroase personalităţi originare din sat au devenit cunoscute în lume. Să-i amintim pe Ilie Cornea, care  a căzut în războiul din Afganistan şi a fost decorat post-mortem cu ordinul „Steaua Roşie”. Bahrineştiul este baştina şi a lui Eugen Lati, autor de scenarii pentru peste 60 de scenarii de filme documentare şi artistice. Este laureat al multor festivaluri cinematografice, iar în anul 2010 preşedintele Rusiei l-a decorat cu ordinul „Prieteniei”. De asemenea este un prolific traducător din limbile franceză şi română în rusă. Impresionante sunt şi realizările lui Mihai Patraş — profesor doctor în ştiinţe economice, laureat al Premiului Academiei de Ştiinţă a Moldovei şi al Premiului de Stat al Republicii Moldova, reprezentant al Uniunii Internaţionale a Economiştilor în Moldova, vicepreşedinte al Asociaţiei Economiştilor din Moldova, şef al catedrei Universităţii independente internaţionale din Moldova, academician al Academiei Internaţionale de Management. Poetul, dramaturgul, prozatorul şi criticul literar Mihai Prepeliţă este membru al uniunilor scriitorilor din Moldova şi România, precum şi al colegiului de redacţie al publicaţiei franceze „pensée européenne”.

Prima biserică, de lemn, a ars în anul 1858. În 1880 în sat a fost adusă biserica Sfântului Duh din Vicovul de Jos, care a fost montată în centrul satului, lângă cimitir. Ea a fost sfinţită în anul 1883. Aici se păstrează până azi un iconostas de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Este şi o clopotniţă de lemn.
În anul 1992 a început construcţia bisericii noi care a fost sfinţită în 1997. La manifestare a fost prezent şi fostul rege al României Mihai Întâi. În prezent parohul bisericii este părintele Constantin Ciobotaru.
De curând la Bahrineşti a fost înălţat un paraclis care se evidenţiază prin originalitatea formei sale, părând de la distanţă o catedrală mică.

Prima şcoală, cu o singură sală de clasă, a fost construită în anul 1883 şi deschisă la 20 septembrie 1884. Predarea era în limba română, iar învăţătoarea Ecaterina Mandicevsca. În anul 1894 şcoala avea 78 de elevi. Director era Alexandru Dudnic, profesor de religie — Stefan Seleschi. Ţinea ore şi preotul local Ismail Seretian.
La vremea lor director al şcolii au fost  Anton Petricean, Ion Cijevschi, Ion Crâşmaru.
În anul 1907 s-au deschis încă patru clase. Numărul elevilor creştea, şi în anul 1913 şcoala era frecventată de 231 de copii.
În perioada sovietică şcoala a fost de şapte ani, apoi opt. Încetul cu încetul ea s-a transformat într-un aşezământ modern: au fost construite un corp central nou, o cantină, o sală de sport, un atelier, incinte noi pentru clasele primare, o cazangerie. În anul 2005 şcoala a fost restaurată conform programului Fondului ucrainean de investiţii sociale. S-au strâns bani mână de la mână, cum se spune în popor, spre bucuria copiilor, a părinţilor şi pedagogilor lor.
La ora actuală şcoala are un contingent de 250 de elevi. Aici lucrează 32 de cadre didactice în frunte cu directorul Mihai Acatrini. Aşezământul este dotat cu mobilier nou, materiale didactice, o sală de calculatoare, iar elevii cuceresc locuri de frunte la olimpiade şi concursuri