Este simbolic faptul că în ziua prăznuirii Sfintului Duh a avut loc lansarea cărţii „File din istoria satului Iordăneşti”, ieşită de sub pana a trei autori: Dumitru Covalciuc, scriitor şi publicist, Ciprian Bojescu, un fiu al Iordăneştilor, strămutat la Suceava şi Nicolae Şapcă, un alt iordăneştean, redactorul-şef al ziarului „Monitorul de Hliboca”, editor de cărţi. A fost un eveniment extraordinar pentru iordăneşteni, care a mutat în timp tradiţionala horă a satului de Rusalii. Cu atât mai mult că autorii au avut posibilitate pentru prima dată să ţină în mână solida monografie, cu miros proaspăt de cerneală tipografică, în ajun. Şi iată că au adus-o la sărbătoare pentru a o prezenta întregului sat. Este o mare realizare – şi Iordăneştiul a trecut în tagma localităţilor care îşi au monografii. Cartea a fost editată de întreprinzătorul privat Marina Șapca și Editura ”Zelena Bucovina”
În timp ce sătenii au umplut sala Casei de cultură ne-am apropiat de primarul satului Gheorghe Lutic, care cu emoţii îl întâmpina pe fiecare oaspete drag. În primul rând, primarul, fiind ales de consăteni, are cu ce se prezenta în faţa lor.
– În sat se construieşte o şcoală nouă şi modernă, au fost întărite digurile râului Siret, au fost reparate capital drumurile din sat. Sunt multe momente pozitive. Uliţele sunt iluminate. Mergem, cum s-ar spune, înainte.
– Aveţi cu cine lucra?
– Da. Vă spun cinstit că, într-o oarecare măsură, e uşor să lucrezi. Avem susţinere din partea deputaţilor Consiliului sătesc, a oamenilor din sat. Când lumea vede rezultate pozitive, fapte frumoase, ea susţine intenţiile noastre, deşi timpurile nu-s chiar atât de uşoare.
–  Noi suntem foarte optimişti. Nu ne lăsăm, mergem înainte, căci avem susţinere din partea conducerii raionului şi regiunii. Umărul lor îl simţim întotdeauna.
– Cu un an în urmă, când am fost la Dumneavoastră, nici fundamentul noii şcolii nu era pus...
– Acum constructorii ridică al treilea etaj. Nu credea nimeni că o să fie o construcţie atât de impunătoare. Promisiunea şi cuvântul dat de domnul Papiev este rezultatul de astăzi. Firma „Nadia”, condusă de deputatul Consiliului regional Vasile Bicer, omul nostru, face minuni. El e cu noi, cu poporul, şi construcţia avansează serios.
Deseori iubirea de leagănul copilăriei, de baştină, de neam îi insuflă omului puteri nebănuite şi el îşi vede realizat cel mai sacru vis. Ciprian Bojescu, pe care soarta l-a dus în Suceava, demult a visat să scrie istoria satului natal.
– Cum a apărut ideea scrierii acestei cărţi?
– Am participat la mai multe lansări de carte, mai ales la prietenul meu Dumitru Covalciuc din Oprişeni, care a făcut o monografie extraordinară. Este istoric şi cunoaşte foarte bine situaţia comunelor. L-am contactat şi pe dumnealui, şi pe consăteanul meu, Nicolae Şapcă, şi încetul cu încetul am demarat problemele cu această monografie. Mă bucură foarte mult că am reuşit s-o finalizăm şi va rămâne pentru posteritate un fel de simbol şi o trecere în revistă a tuturor evenimentelor din comună şi din afara ei.
– Prin ce se deosebeşte această monografie de altele, despre alte localităţi, care au apărut în ultimul timp?
– Monografia întocmită de noi, cei trei, se bazează pe date foarte precise, culese din arhivele de stat atât de la Cernăuţi, cât şi de la Suceava. S-a făcut legătură şi cu anumiţi bătrâni din comună care cunoşteau nişte  evenimente deosebite.
Pentru cel de-al doilea autor – Nicolae Şapcă, acest eveniment este cu totul deosebit. În primul rând, este lansată cartea la care a trudit şi la care a visat toată viaţa, iar în al doilea rând, în deschiderea festivităţilor va răsuna în premieră imnul satului Iordăneşti, cuvintele fiind scrise de el însuşi.
– Într-adevăr, această carte este acea în care am depus cel mai mult suflet pentru a o scrie. Aş vrea să spun că partea istorică până la 1944, documentele de arhivă au fost cercetate în cea mai mare parte de scriitorul Dumitru Covalciuc, preşedintele Societăţii culturale „Arboroasa”, la care a contribuit şi domnul Ciprian Bojescu cu o parte din documente, cu o parte din cercetările sale. Mie în această carte îmi revine partea contemporană a satului Iordăneşti, începând cu 1944 şi până în prezent. Fără îndoială, n-a fost uşor de a scrie nici partea istorică, fiindcă sunt necesare cercetări documentare în arhivele statului, nu a fost uşor de a scrie nici perioada sovietică, nici perioada contemporană, deoarece aici documente şi mai puţine am putut găsi şi o bună parte din istoria postbelică a satului Iordăneşti am scris-o din auzite, din mărturisirile iordăneştenilor, din unele documente ale Primăriei şi ale gospodăriei agricole care pe timpul comunismului juca rolul principal. Tot mie îmi aparţine partea folclorului, teatrul popular din Iordăneşti, care este foarte bine păstrat şi ţine de sărbătorile de iarnă. Acest capitol l-am cultivat pe parcursul a mai multor ani. Cu ajutorul lui Dumnezeu acest vis s-a împlinit.
În ultimii ani faima Iordăneştiului i-au dus-o în lume membrii corului bisericesc „Fiii Arboroasei”, evoluând permanent la marile sărbători ale românilor bucovineni la Cernăuţi şi în alte părţi. Fireşte, ei au avut onoarea şi să deschidă festivităţile de la această manifestare, interpretând în premieră imnul satului, unde versurile aparţin domnului Nicolae Şapcă, iar muzica a fost alcătuită de dirijorul corului, părintele Vasile Pojoga.
Imnul satului, a fost primit cu aplauze furtunoase ale spectatorilor. Primarul satului, dl Gheorghe Lutic le-a demonstrat consătenilor heraldica satului Iordăneşti, aprobată conform legilor Ucrainei. Stema localităţii îi reprezintă pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ocrotitorii ei, panglica argintie — râului Siret, ce împarte satul în două părţi, spicele – simbolul belşugului, şi o moară de apă. Potrivit legendei, în Iordăneşti a fost prima moară în Valea Siretului. Drapelul satului Iordăneşti este tricolor – verde, albastru şi galben cu semnificaţiile lor cunoscute, iar pe pânza drapelului mai sunt desenate şi câteva flori de tei – simbolul sărbătorii Duminicii Mari, atât de onorată de iordăneşteni.
Nicolae Șapcă a precizat, referitor la moara de apă de la Iordăneşti, că inginerul cernăuţean Gheorghe Gafiiciuc a demonstrat că tânărul Mihai Eminescu, care a participat la sărbătoarea de la Putna, consacrată omagierii lui Ştefan cel Mare şi având misiunea de a aduce făină pentru coacerea colacilor la Putna, nu a venit cu ea de la Cernăuţi, ci a venit cu grâu, pe care l-a măcinat la moara de la Iordăneşti.
Dumitru Covalciuc referindu-se la monografia, la care a trudit împreună cu ceilalţi doi autori, a menţionat că el s-a străduit să reliefeze rolul bisericii în viaţa localnicilor, a descris cu amănunte istoria construirii bisericii din sat.
La această sărbătoare au venit să-i felicite pe iordăneşteni Mihai Bojescu, adjunctul şefului Administraţiei raionale de stat, Aurica Bojescu, consilierul deputatului poporului din Ucraina, Ion Popescu, care a şi transmis un mesaj de felicitare din partea alesului poporului. Au luat cuvântul şi alţi fii destoinici ai satului: Mircea Lutic, Ioana Cârciu venită din Moldova, Sandi Lutic din Canada. Iar sărbătoarea lor a fost întregită de vestita interpretă de muzică populară din judeţul Suceava Adriana Bucevschi, care mai demult „s-a înrudit” cu Iordăneştiul. Propunerea de a înfrăți satul Iordănești cu Stupca lui Ciprian Porumbescu a fost primită cu aplauze.