Spaţiile delăsate ale fermei fostului colhoz din Camenca produceau o impresie tristă — buruieni şi mărăcinişuri înalte de vreo doi metri, grajduri avariate. Şi nimeni nu se încumeta să relanseze ramura creşterii animalelor.
Dar carul s-a urnit din loc acum doi ani, când întreprinzătorul local Andrei Hohuleac s-a apucat să facă ordine aici. Unii priveau cu scepticism această iniţiativă, însă încetul cu încetul Andrei Nicolaevici a acţionat. Teritoriul a fost împrejmuit, s-a reparat un grajd, s-a făcut un iaz. Au fost evacuate zeci de camioane de gunoaie. Peste un an s-a construit un sediu în care este totul necesar: birouri, o sală de duş, o bucătărie, o cazangerie, o mică secţie de prelucrare a laptelui. N-a fost uşor să se realizeze toate acestea. Au ajutat fraţii, rudele, cunoştinţele. Aşa a luat fiinţă SRL „Cam-kolos”.
Investitorul german Herman Büld, fondatorul societăţii „Kupa-Büld”, urmărea cu o anumită curiozitate (dar, poate, şi cu invidie) paşii tânărului gospodar. La vremea sa neamţul arenda peste o mie de cote funciare la Hliboca şi Camenca. Îşi dorea să extindă producţia, să pună la punct prelucrarea produselor, să dezvolte creşterea animalelor, însă nu avea baza necesară pentru aceasta. Or, n-avea să cultive numai rapiţă — sunt necesare şi asolamentele. Iar după aceea ce să faci cu resturile de grăunţe şi cu paiele etc.? Unde mai punem că şi câmpul nu va da recolte înalte fără îngrăşăminte organice.
Şi iată că în toamna anului trecut a hotărât să devină partener de afaceri cu Hohuleac, drept care s-a instalat şi el la sediul „Cam-kolos”-ului. Iar în sat n-au întârziat să circule zvonuri cum că neamţului i-au fost luate cotele funciare.
— Nu-i adevărat, spune directorul societăţii „Kupa-Büld” Domnica Costeniuc. Herman Büld a întrezărit perspective în dezvoltarea „Cam-kolos”-ului. Este vorba, întâi de toate de o gospodărie cu mai multe domenii: dezvoltarea creşterii animalelor, prelucrarea producţiei, baza tehnico-materială şi, ceea ce este important, existenţa unui teritoriu destul de mare. Pe scurt, există posibilitatea de a extinde producţia.
Cele mai mult de zece vaci vor făta luna aceasta. Mulsul lor se face cu ajutorul unor aparate moderne. Sunt şi junci şi tăuraşi de un an, capre. Deja fată oile. Într-un spaţiu aparte cresc gâşte şi găini. Au fătat şi câteva scroafe de rasa Landras. Porcii sunt hrăniţi cu nutreţuri uscate, cum se practică în Europa, şi adăpaţi din furtunuri ce atârnă din tavan. Afară o volieră adăposteşte căprioare, lângă ele, sub un şopron, aleargă iepuri de câmp şi de casă. Iazul şi pavilionul de relaxare crează o atmosferă plăcută pentru angajaţi. În atelier mecanizatorii repară tehnica, având toate sculele şi mecanismele necesare.
— Desigur, mai sunt destule probleme, spune Andrei Hohuleac. Trebuie încheiată reparaţia a două spaţii de întreţinere a animalelor, finalizat lagărul de vară, căci n-am reuşit să le facem pe toate anul trecut. Sarcina principală acum este pregătirea pentru primăvară. Deşi cea mai mare parte a suprafeţelor am însămânţat-o cu culturi de toamnă, trebuie extinsă şi cultivarea celor furajere, a hriştii, meiului, porumbului, soiei. Nu demult am introdus funcţia de agronom, pe care a preluat-o Ivan Vacarciuc, un specialist cu un stagiu de muncă de 35 de ani.
Andrei Nicolaevici este un om modest, nu-i place să se laude cu realizările sale. Este şi un om generos. A acordat ajutor financiar substanţial pentru reparaţia bisericii Sfântul Spiridon din Camenca, iar cu prilejul aniversării retragerii trupelor sovietice din Afganistan a organizat un prânz pentru ostaşii-afgani.