Două zile de aflare la baştină, în raionul Hliboca, după întoarcerea din Crimeea n-au şters din amintirea lui ororile asediului unităţii lor militare de către ocupanţii ruşi. Totuşi Evgheni Bucatar n-a refuzat să stea de vorbă cu noi. Amintesc că un interviu cu el a fost publicat în ediţia „Monitorului de Hliboca” din 14 martie 2014.

— După câte ştiu, în ultimele zile ale aflării voastre în Crimeea v-au fost date nişte anchete speciale, cu trei propuneri: a trece de partea ruşilor, a demisiona din armata Ucrainei sau a alege un alt loc de trecere a serviciului. Este adevărat? Şi ce alegere ai făcut tu?
— Într-adevăr, comandamentul brigăzii ne-a dat aceste anchete atunci când a devenit clar că desfiinţarea unităţii este inevitabilă. De aceea am hotărât să-mi continuu serviciul într-un alt loc. Aceasta, de fapt este determinat şi de punctul referitor la neîndeplinirea condiţiilor contractului în Crimeea din partea statului.
— Cum ai reuşit să ajungi cu bine din Crimeea în Bucovina?
— Slavă Domnului, în principal totul a fost bine. Ruşii au deblocat întrucâtva unitatea noastră, astfel încât am ieşit din ea, am luat un taxi care m-a dus la Simferopol, de unde am plecat cu un tren spre Lvov prin Hmelniţki. De acolo am ajuns cu două microbuze la Cernăuţi, unde am fost întâmpinat de bunii mei amici Anatoli Cohut, Igor Lopuleac, Serghei Vorotneac şi Bogdan Golovaci din „Garda căzăcească”.
— În precedenta noastră discuţie ai spus că tovarăşii tăi de arme din unitate sunt gata să stea până la sfârşit, să fie fideli jurământului de credinţă poporului ucrainean. Spune sincer, au făcut toţi aceasta?
— Din păcate, circa patruzeci la sută din efectiv a trecut de partea ruşilor. Şi dacă unii soldaţi şi ofiţeri originari din Crimeea pot fi oarecum înţeleşi, apoi pe ceilalţi (între care şi un bucovinean), nu îi voi ierta nicicând. Nu pot să-i numesc altfel decât trădători.
— Ce va urma, se clarifică locul în care îţi vei continua serviciul? Deja se confirmă declaraţia autorităţilor supreme ale Ucrainei privind aceea ca să vi se acorde statutul de participanţi la acţiuni de luptă, de alt ajutor necesar, inclusiv material?
— Referitor la serviciul militar, sper că îl voi continua într-o subunitate din Cernăuţi. Dar despre ce statut şi ce ajutor material poate fi vorba, dacă din Kameneţ-Podolski am călătorit fără a avea nici 20 de grivne pentru bilet. Îi mulţumesc şoferului microbuzului care m-a înţeles şi m-a adus la Cernăuţi. Or, banii de pe cardul de salarizare de la „PrivatBank” au fost blocaţi. Nu pot să primesc o copeică măcar nici la Hliboca. Iată cum a preţuit în realitate statul jurământul nostru de fidelitate Ucrainei. Este foarte dureros...
— În ciuda tuturor dificultăţilor, îţi doresc în numele tuturor cititorilor ziarului stoicism şi slujire devotată Ucrainei şi poporului ei. Fie ca în stat să se instaureze pacea şi armonia, iar în familia ta — bunăstarea şi dragostea.  
— Vă mulţumesc.

Vasili GHEINIŞ
Foto Petro Mitraniuc